Alergiile alimentare ar putea creşte semnificativ riscul de boli de inimă şi deces cardiovascular, sugerează un studiu

Oamenii de ştiinţă de la Centrul medical al universităţii din Virginia (UVA) au analizat mii de adulţi de-a lungul timpului şi au descoperit că persoanele care au produs anticorpi ca răspuns la produsele lactate şi la alte alimente prezentau un risc ridicat de deces cardiovascular. Răspunsurile alergice la alimentele obişnuite, cum ar fi lactatele şi alunele, ar putea fi o cauză importantă şi neidentificată până acum a bolilor de inimă, sugerează o nouă cercetare. Acest risc sporit ar putea fi comparabil cu – sau ar putea chiar depăşi – riscurile reprezentate de fumat, precum şi de diabet şi poliartrită reumatoidă, raportează cercetătorii. Cea mai puternică legătură a fost pentru laptele de vacă, dar şi alţi alergeni, cum ar fi arahidele şi creveţii, au fost, de asemenea, semnificativi. Rezultatele au fost valabile chiar şi atunci când au fost luaţi în considerare factorii de risc tradiţionali pentru bolile de inimă, cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială şi diabetul. Constatările nu dovedesc în mod concludent că anticorpii alimentari sunt cauza riscului crescut, dar lucrarea se bazează pe studii anterioare care fac legătura între inflamaţia alergică şi bolile de inimă. Descoperirile sunt îngrijorătoare, fiind pentru prima dată când anticorpii IgE (imunoglobulina E) la alimente comune au fost legaţi de un risc crescut de mortalitate cardiovasculară, raportează cercetătorii. În timp ce aceşti anticorpi fac ca unele persoane să aibă alergii alimentare severe, mulţi adulţi care produc aceşti anticorpi nu au nicio alergie alimentară evidentă. Aproximativ 15% dintre adulţi produc anticorpi IgE ca răspuns la laptele de vacă, arahide şi alte alimente. Echipa a analizat prezenţa anticorpilor IgE la alimente care au fost detectaţi în probele de sânge. Noua cercetare a constatat că cea mai puternică legătură cu decesul cardiovascular a fost la persoanele care aveau anticorpi, dar care au continuat să consume alimentele respective în mod regulat – ceea ce sugerează că nu aveau o alergie alimentară severă. Potrivit cercetătorului, deşi aceste răspunsuri pot să nu fie suficient de puternice pentru a provoca reacţii alergice acute la alimente, ele ar putea totuşi să provoace inflamaţii şi, în timp, să ducă la probleme precum bolile de inimă. „Nu credem că majoritatea acestor subiecţi au avut de fapt o alergie alimentară evidentă, astfel că povestea noastră este mai mult despre un răspuns imunitar la alimente, altfel tăcut”, a declarat cercetătorul Jeffrey Wilson, doctor în medicină şi expert în alergii şi imunologie la facultatea de medicină a Universităţii din Virginia. Cercetătorii au început să investigheze posibilitatea ca alergiile alimentare comune să dăuneze inimii după ce membrii echipei UVA au legat anterior o formă neobişnuită de alergie alimentară răspândită de căpuşe de bolile de inimă. Constatări neaşteptate privind alergiile alimentare Alergia – numită în mod obişnuit, deşi incorect, „alergia la carnea roşie” – sensibilizează oamenii la un anumit zahăr, alfa-gal, care se găseşte în carnea de mamifere. Această alergie, identificată pentru prima dată de Thomas Platts-Mills, doctor în medicină şi doctor în ştiinţe la UVA, este transmisă prin muşcătura căpuşei amblyomma americanum (steaua singuratică), care se găseşte la nivel naţional înStatele Unite. Pentru a vedea dacă şi alte alergii alimentare ar putea afecta inima, echipa a analizat datele colectate de la 5.374 de participanţi în cadrul Sondajului Naţional pentru Examinarea Sănătăţii (NHANES) şi din Studiul multi-etnic asupra aterosclerozei (MESA). Forma simptomatică a alergiei, cunoscută sub numele de „sindrom alfa-gal”, poate provoca urticarie, dureri de stomac şi dificultăţi de respiraţie – chiar anafilaxie potenţial mortală – la trei până la opt ore după ce persoanele afectate mănâncă carne de vită sau de porc. Păsările de curte şi peştele nu conţin acest zahăr, deci nu declanşează o reacţie. În rândul participanţilor la NHANES, anticorpii IgE la cel puţin un aliment au fost asociaţi cu un risc semnificativ mai mare de deces cardiovascular, au constatat cercetătorii. Dintre aceste persoane, 285 au murit din cauze cardiovasculare. O analiză suplimentară a identificat, de asemenea, sensibilizarea la alune şi creveţi ca factori de risc semnificativ pentru moartea cardiovasculară la acele persoane care le consumau în mod obişnuit. Acest lucru a fost valabil în special pentru persoanele sensibile la lapte, o constatare care a fost valabilă şi în rândul participanţilor la studiul MESA. Această constatare a fost susţinută de un studiu mai amplu din Australia, a explicat cercetătorul, dar cercetarea actuală sugerează că o legătură între anticorpii alergici la alergeni alimentari şi bolile de inimă nu se limitează la alfa-gal, ceea ce „este, într-un fel, o constatare surprinzătoare” „Am observat anterior o legătură între anticorpii alergici la alergenul alfa-gal de carne roşie şi bolile de inimă”, a explicat Wilson. Deşi aceasta este prima dată când anticorpii alergici la alimente comune au fost legaţi de mortalitatea cardiovasculară, alte afecţiuni alergice – cum ar fi astmul şi erupţia cutanată cu mâncărimi cunoscută sub numele de eczemă sau dermatită atopică – au fost identificate anterior ca factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Alergiile şi inima Se ştie că mastocitele din piele şi intestin contribuie la reacţiile alergice clasice, dar acestea se găsesc şi în vasele de sânge şi în ţesutul cardiac. Cercetătorii speculează că anticorpii alergici la alimente ar putea afecta inima prin faptul că duc la activarea unor celule specializate, numite mastocite. Oamenii de ştiinţă subliniază, totuşi, că este posibil ca şi alţi factori genetici sau de mediu să fie în joc. Este chiar posibil ca bolile cardiovasculare să crească riscul de sensibilizare alimentară – ceea ce înseamnă că bolile de inimă ar putea creşte riscul de alergii alimentare, mai degrabă decât invers – deşi noile rezultate sugerează că acest lucru este puţin probabil. Activarea persistentă a mastocitelor ar putea conduce la inflamaţie, contribuind la acumularea de plăci nocive care pot provoca atacuri de cord (infarct miocardic) sau alte leziuni cardiace, cred cercetătorii. „Acest studiu indică posibilitatea ca, în viitor, un test de sânge să ajute la furnizarea de informaţii personalizate despre o dietă sănătoasă pentru inimă”, a declarat Wilson, „deşi înainte ca acest lucru să poată fi recomandat, mai avem încă mult de lucru pentru a înţelege aceste constatări”, a precizat cercetătorul. Cercetătorii fac apel la studii suplimentare pentru a înţelege mai bine implicaţiile acestor descoperiri înainte de a recomanda orice schimbare în modul în care medicii tratează sau gestionează alergiile alimentare. Citeste articolul original
Autor:

Posibil să-ti placă

De același autor